File de jurnal

Nunta ca in vis

Orice nunta are de urmat un anumit ritual si trebuie sa fie construita in jurul unei povesti in care cei doi miri sa fie in centru dar in acelasi timp si ambianta sa fie pe placul tuturor invitatilor. Pentru ca acest lucru sa fie posibil este de urmarit gasirea unui local care sa permita amenajarea dupa bunul plac si conform dorintelor sau preferintelor mirilor dar si gasirea unui meniu si a unei orchestre sau formatii nunti.

Dupa cum se poate observa ceea ce trebuie luat in calcul sau principalul obiectiv este stabilirea unui echilibru intre ceea ce doresc mirii si ceea ce ar avea nevoie participantii. Este destul de greu sa multumesti pe toata lumea iar acest lucru este destul de cunoscut mai ales de catre cei care au trecut prin pregatirea unei nunti. Pentru a depasii totusi acest impediment in calea fericirii si bunei dispozitii trebuie urmarit ca fiecare element sa se integreze perfect in ceea ce se doreste a se obtine ca si rezultat final.

(more…)

Un ritual zilnic

Fie acasa sau la munca se poate intampla in unele zile sa aveti nevoie de un plus de energie care sa va ajute sa depasiti unele obstacole iar acest plus de energie poate veni din parte aunei cesti de cafea capsule dolce gusto sau a unui espresso. Exista insa foarte multa lume care obisnuieste ca in drum spre munca sa treaca fie pe la o benzinarie fie pe la un magazin si care sa isi ia cafeaua de dimineata iar acest lucru sa fie intr-o oarecare masura o obisnuinta.

Bautul cafelei insa nu trebuie sa fie legat in mod direct cu munca sau cu serviciul ci la fel de bine se poate intampla si sa va treziti dimineata in weekend, vacanta sau concediu iar o ceasca de cafea espresso sa fie exact ce aveti nevoie. Se spune chiar ca de cele mai multe ori o cesca de cafea poate ajuta la rezolvarea oricaror certuri si oricaror divergente iar acest lucru nu este in totalitate neadevarat. In aceasta directie insa intervin si tendintele in ceea ce priveste aparatura electrocasnica prezenta in locuinta fiecaruia iar prezenta unui espressor este din ce in ce mai mare in casele oamenilor.

(more…)

Ca sa stiti

varuSaptamana trecuta a fost pe cat se poate de plina. Dupa weekend-ul trecut lucrurile au continuat la fel. Luni, miercuri si joi am fost cu var-miu la examen (poate o sa va spun despre ce-a facut intr-un alt post, nu vreau sa intru in amanunte acum). M-am perindat prin taclale aproape zilnic, defapt nu stiu daca a fost o zi in care sa nu ajung pe acolo. Bere, sucuri, prieteni si prietene.
Joi l-am luat si pe var-miu cu mine, asa ca terminase examenele. Trebuia sa mergem sa vedem “Monoloagele vaginului”, de ce? Nu stiu, asa vroiau “fetele”. Din fericire n-am mai ajuns acolo pentru ca spectacolul care initial era la 9 a avut loc la 7. Yey, happy me. Asa ca in final am ajuns din nou in taclale unde am stat pana pe la vreo 12.
Vineri… ce-am facut vineri… ah da, am fost cu var-miu sa-i facem cadoul irinei (care i-a placut, cel putin asa a lasat de inteles :B ) dupa care am fost in taclale. Pana sa ajungem acolo ne-a prins si controloru, dar, ca de obicei am scapat fara amenda, deh, tehnicile astea de negociere combinate cu minciuni dau intotdeauna rezultate. Ne-am plimbat prin oras, am fost sa manance astia mici cate un kebab in timp ce eu si fofo am stat la o mica barfa.
Sambata pe zi nu prea am facut nimic decat sa dormim, atat eu si cat si var-miu… Seara am avut insa treaba.
Dupa cum am zis a fost ziua irinei care si-a serbat-o impreuna cu un amic pe plaja. A fost marfa, grup mare de oameni, foc de tabara si multa, da multa bautura. Am baut si ne-am distrat in stilul nostru, departe de civilizatie si ochii oamenilor “normali”.
Duminica am fost la blonda care a tinut neaparat sa ne faca o prajitura cu visine, care in final a iesit destul de buna. Ne-am chinuit vreo 20 de minute s-o convingem pe sor-sa sa ne duca pana in taclale cu masina unde am stat la o bere, noi, si la un suc ea. Dupa ce au plecat blonda cu sor-sa si calu am ramas eu cu nemo. Intre timp au aparut si fetele (raluca, ligia, simona and diana) si-am mai stat putin de vorba si nu numai… Am ajuns acasa unde am fost invitat de nea Ando la o bere, nu de alta dar omu venise sa ne ia cu masina si n-a putut sa bea cu noi.
Ieri am schimbat putin decorul. Am baut o cafea in vama (barul, nu satul) cu una bucata fata iar pe seara am dat-o pe bere in acelasi loc (nu-i muzica pe gustul meu, dar mere, adica suport si blues-ul si jazz-ul).
Ciudat insa astazi, e deja 3 si eu n-am iesit din casa, ow well, ies eu mai pe seara. BBL again.

Vreme de dormit

maimutoi

Astazi a fost o alta zi pierduta din cauza vremii de afara. Chit ca de dimineata am fost o ora la munca nu inseamna ca am fost productiv, nu atat cat puteam.
M`am intors acasa si am stat in pat, nici macar sa dorm n`am fost in stare, am stat ca vita si am belit ochii la monitor.

A fost o zi in care stai cuminte in casa cu o cana de ceai in brate si citesti ceva, sau te uiti la un film, sau asculti muzica chill… Zilele astea sunt bune, atat timp cat iti permiti sa te bucuri de ele si nu lasi alte lucruri nefacute.

Asadar, pentru ca astazi am frecat menta la greu, maine trebuie sa ma trezesc la 8 jumate dimineata.
Blah, am scris un post la fel ca si mine in acest moment: plictisitor si lipsit de substanta. Ma intorc in pat.

Un gest frumos

Uitasem sa scriu despre asta cand s-a intamplat dar din fericire mi-am adus acum aminte si merita relatat.

Sambata m-am intalnit impreuna cu cateva colege de facultate pentru a-i cumpara o coroana de flori domnului profesor Pruteanu. Cand am ajuns la locul stabilit coroana fusese deja cumparata, restul dand doar banii inapoi persoanei care a platit-o.

La intrebarea “Cat a costat?” raspunsul a fost: “Era 1,5 milioane dar ne-au luat doar 1,35 pentru ca a vrut si floraria sa contribuie.”

Pe coarana nu scria decat Studentii Facultatii bla bla, nu se specifica nimic de florarie, nimic de tanti care a muncit gratis din respect. Nimeni in afara de cei prezenti acolo nu va sti ea nu ne-a luat banii de manopera pentru ca a vrut sa comemoreze, asa cum poate, moartea unui om pe care probabil nu l-a vazut niciodata in viata ei.

Oare cate persoane ar fi facut asta tinand cont ca am colegi care au spus “De ce sa dau bani pentru coroana lui? Ce, el m-a trecut la examen?”

Dezamagind trecutul

timpStateam astazi in fata liceului, ehem, Colegiului National Mircea cel Batran unde`mi asteptam femeia. Si cum stateam eu acolo uitandu`ma cand la ceas, cand la multimea de pusti ce iesea pe poarta liceului, a trecut pe langa mine un batran ce`si plimba cainele.

Dupa aspectul fizic parea ca a fost peste medie in tinerete. Avea un pardesiu de piele, palarie pe cap, nu sunt foarte atent la detalii, insa parea un om care se respecta pe sine si tinea cont de cum arata, chiar si la o varsta inaintata. Ce am observat insa a fost insigna de veteran de razboi pe care o avea la pe rever.

Trecand de mine, omul se opreste si vede agatat pe poarta liceului un banner pe care scria mare “Colegiul National Mircea cel Batran, scoala europeana” dupa care arunca o privire mai lunga copiilor ce stateau in fata portii si altora in apropierea noastra. Sta putin pe ganduri, ridica mana si in timp ce gesticuleaza ceva ce voia sa exprime scarba, lehamite si alte sentimente de genul, sopteste printre dinti “Halal colegiu national“.

N`o sa stau sa comentez daca a avut sau nu dreptate. Stim ca in toate institutiile de invatamant exista elevi si mai buni si mai rai. Stim, de asemenea, ca inevitabil in cele care si`au ridicat un prestigiu pe spatele unor elevi care chiar au muncit, ajung altii pe pile si bani doar de dragul de a fi in acea scoala.

Ce vreau totusi sa evidentiez este dezamagirea acelui om trecut prin viata in fata unor copii care doar ce o incep. Nivelul de cultura scade de la generatie la generatie si este din ce in ce mai usor de observat. Cu toate ca m`am lovit si eu de “mosi si babe senile” care se gaseau sa se ia de lume prin mijloace de transport in comun si care foloseau des sintagma “Pe vremea mea…” nu am putut sa nu`i dau dreptate acestui om in acel moment.

Tinerii din ziua de azi nu mai au pic de respect pentru lumea din jur. Si cand zic tineri ma refer in mare la cei sub 25 de ani care inca au o oarecare libertate adolescentina in ei, sau cel putin reminscente ale ei.
Eram saptamana trecuta intr`un autobuz, in el s`a urcat un grup de vreo 8 baieti, nu stiu cat sa zic ca aveau, oricum pana in 20 de ani. De cum i`am vazut ca se urca am presimtit ce va urma, ca deh, deja ajungi sa`i cunosti.
Galagie cat cuprinde, injuraturi la greu si dat in spectacol, pentru ca altfel nu se poate iar baietii se simteau in siguranta turmei din care faceau parte, cine s`ar fi luat de toti? Ce, esti nebun?

Initial s`au rezumat la o parte a comportamentului tipic de cocalar: bagatu in seama cu niste bagabele. Ce faci, pisi? Unde te duci? si alte abordari din sfera lor de inteligenta. Acum vine partea interesanta, din cealalata parte a autobuzului se aude o voce de fata. Aparent mai existau doua bagabele si acolo, care le cunosteau pe primele dar nu stiau ca se afla in acelasi autobuz. Sa dam citire:

Bagabela1 (aia din fundul autobuzlui): – Ce faci fa? Unde te duci?
Comentariul unuia dintre cocalari aflat la mijloc: – Fa la coada vacii!
Bagabela2: – Pai pana in portu tomis.
Alt cocalar aflat pe canalul de comunicare, in calea mesajului (da, am facut comunicare la scoala): – Pai si noi mergem tot acolo.
Bagabela1: – Da? Ca sa vezi, ce coincidenta.
Au mai urmat cateva schimburi de replici la care nu am mai fost atent, deja nivelul meu de toleranta ajunsese la punctul critic. La un moment dat atentia mi`a fost din nou captata de o “galagie” oarecum mai violenta in ton. Cineva, o femeie mai in varsta dar nu foarte, probabil le atrasese atentia s`o lase mai usor, ceea ce logic ca i`a infuriat pe lumitatii razboinici. Lozingi gen “babo, ramolito” si altele curgeau din gura lor…

Nu stiu pana unde ar fi ajuns chestia asta, probabil ca cineva s`ar fi luat de ei, dar din pacate, sau din fericire, depinde cum privesti lucrurile, au coborat. Insa au vrut sa iasa cu un “bang” si au inceput sa huiduie autobuzul in timp ce se tineau de… partile delicate ale corpului masculin.

Si ca sa revenim de unde am plecat. Avea dreptate acel om sa fie scarbit de sintagma “colegiu national” cand elevii sunt asa cum sunt. Cand fetele isi spun “fa” intre ele denigrandu`se si dand cu piciorul la intreaga lupta dusa de miscarea feminista pentru egalitate si respect din partea barbatilor. Iar apoi se intreaba de ce ajung sa stea cu un alcoolic prost care le bate mai des decat le fute. Cand baietii se simt de neatins atunci cand sunt in grup mare, dar care nu sunt in stare sa lege doua cuvinte luati separat. Cum sa nu fie dezamagit cand valorile societatii in care a ajuns sa traiasca si pentru a carei libertate a luptat se bazeaza pe bani, masini si manele.

Sincer mi`a fost rusine fata de acel om, fata de parerea lui despre cei ca mine in esenta, pentru ca el ne baga pe toti la gramada, cei care nu se incadreaza in tiparele de mai sus, cei care au inca anumite valori si`o educatie de la parinti este atat de mic in comparatie cu restul incat se pierde in statistici. Mi`a fost rusine si de asemenea m`am gandit la cei care au fost ca el dar care nu s`au mai intors de la razboi, care si`au dat viata pentru ca tara asta sa fie libera, pentru ca romania sa existe si sa putem canta Desteapta-te romane pe ritm de manele…

O suta de barbati

autobuz-plin

De cand am redevenit pieton am din nou “placerea” de a intalni persoane interesante prin mijloacele de transport in comun. Asa se face ca acum vreo 2 zile, intorcandu-ma acasa cu-n 43 am putut analiza doua tipuri de rromi.

Primul tip era cel rar intalnit si pe care il suportam sau chiar incurajam sa existe. Era o mama si-un puradel. Ea spre 40 de ani, el spre 12?! Imbracati decent, curati, vorbeau frumos intre ei, in romana chiar.
Ea ii spunea altei tiganci, tot din “rasa” cea buna, cum munceste si ca n-are decat 8 milioane pe luna dar e bine.

Cel de-al doilea tip este cel pe care-l cunoastem si-l iubim de fiecare data cand avem onoarea de a-l intalni. Ea cu fusta florata si spargand seminte se urca in autobuz c-o fetita pe la 6 ani.
Nici bine nu se inchid usile ca tiganca se aseaza pe scaun si fetita incepe sa cante de saracie si foamete si ca ea vrea bani.

Nu stiu daca fetita a produs ceva dar mi-a placut reactia primei tiganci care a luat-o la interogat pe a doua. Cati ani are fetita? De ce n-o dai la scoala? De ce o pui sa cerseasca?

In conditii normale, atunci cand s-ar fi luat o romanca dea ea, mama ar fi inceput sa tipe si sa injure, eventual sa joace cartea discriminarii si persecutarii. De data asta insa era vorba de una de-a “ei” si cum nu a gasit niciun raspuns de dat s-a limitat la ridicat din umeri si tacut.
Nemultumita de acestea acuzele si intrebarile continua. Da tu de ce nu muncesti? Da barbata-tu ce pazeste? A? Munceste? / Nu… / Pai si de ce stai fa proasto cu el? Sa-ti trimita copiii la cesit? Daca al meu statea acasa si o freca il lasam, mai bine umblam cu o suta de barbati o data decat sa-mi las copilu sa cerseasca.

Discutia m-a lasat si pe mine, si pe altii din jurul meu, masca. Uite ma ca exista si specimene care gandesc si care vor ceva mai mult pentru copiii lor decat trait pe strada la cersit si dat in cap dupa. E clar ca nu se face primavara c-o singura floare dar exista macar o urma de speranta.

Problema aici este cea intalnita si-n general. Cea cu capul pe umeri va face unu, maximum doi copii, pentru a le oferi tot ce au nevoie in timp cealalta va turna pe banda rulanta pentru a-i trimite la cersit.

Asistenta in caminele de batrani

NursingIn functie de nevoi, si in special pentru persoanele nedeplasabile, masa poate fi administrata la pat, de un personal calificat, care manifesta multa dragoste si rabdare fata de semeni. Serviciile oferite de caminele de batrani particulare sunt de o calitate superioara, fiind cu mult peste cea ce se poate oferi printr-o ingrijire la domiciliu.
Toti rezidentii caminelor de batrani particulare beneficiaza periodic de analizele medicale, care sunt procesate in cadrul unor laboratoare specializate, de catre medici profesionisti, iar rezultatele obtinute sunt pe masura sa coreleze diagnosticele obtinute cu metode de ingrijire adecvate, care duc intr-un singur sens, si anume catre o imbunatatire rapida a starii de sanatate.

camin-batrani

Asistenta psiho-afectiva este realizata cu ajutorul sedintelor de consiliere si a terapiei ocupationale, completate perfect de catre o serie de activitati socio culturale.

Ambianta placuta oferita de caminele de batrani particulare este combinata frecvent cu excursii de grup, mese festive organizate cu ocazia onomasticilor sau la cerere, menite sa ridice moralul rezidentilor si sa ii faca sa uite de grijile batranetii, facandu-i pe acestia sa se simta ca o adevarata familie. Personalul angajat in aceste camine este foarte atent selectionat si este in masura sa ofere servicii la standarde europene.

Cu speranta ca am reusit sa va ilustrez pe scurt care sunt doar o parte dintre avantajele serviciilor oferite de caminele de batrani particulare, sper ca acestea sa reprezinte o buna oportunitate pentru toate persoanele care doresc sa le ofere celor mai dragi fiinte, momente placute si clipe de fericire, care sa ii faca sa treaca peste toate nevoile si greutatile unei varste dificile.

Alcoolism

Petrecerea care rupe gura targului

De multa vreme nu am mai auzit de o petrecere atat de faina incat sa vuiasca gura targului. Si nu ma refer la acele petreceri populare unde sa participe toata lumea sau macar o parte din ea, iar restul doar sa afle ce si cum a fost de la altii. Ma refer aici la petrecerile alea despre care se vorbeste mult timp, chiar si in cercuri mai restranse.

Acea petrecere despre care prietenii, atunci cand se reintalnesc la o bere sau se viziteaza isi aduc aminte cu placere si voie buna de cum s-au petecut lucrurile. Insa azi nimeni nu prea mai are chef sa-si pune mintea si imaginatia la contribuitie pentru a organiza o astfel de petrecere eveniment am putea spune.

Dar cum ar putea sa arate o astfel de manifestare a creativitatii in materie de distractii? Acum chiar trebuie sa-mi imaginez si eu cum e sa fii in postura de orgnizator si sa dau idei. Pai, cred ca, pentru inceput, trebuie sa am o reputatie buna in ce priveste organizarea de astfel de evenimente.